Străjuit de secularii codri ai Bucovăţului, aproape de susurul bătrânului Jiu, născut din cărămizile Coşunei Banului Stepan, Seminarul Teologic din Craiova îşi spune şi astăzi frumoasa poveste închinată Sfântului Grigorie Teologul. În cele ce urmează aducem câteva rânduri ca prinos şi omagiu la ceas de prăznuire a Ocrotitorului acestui locaş de învăţământ teologic liceal.
Pentru a vorbi despre cea mai veche vatră teologică din Oltenia îţi trebuie nu numai curaj, dar şi smerenie, prosternare în faţa unei istorii care de decenii aduce oameni vrednici în slujba Bisericii oltene. Locul de căpătâi al acestui leagăn de învăţătură ortodoxă este fără îndoială străvechea Mănăstire „Coşuna – Bucovăţul Vechi”, ctitoria Banului Stepan şi a soţiei sale Dobra. Existenţa sfântului aşezământ este inseparabil legată de vechiul castru roman Pelendava, din cărămizile căruia ar fi fost ridicat. Atestarea documentară sub numele de „Coşuna” este datată la anul 1574, în timpul domnitorului Mihai Viteazul. În anul 1583, mănăstirea a fost închinată Lavrei „Meteora” din Athos, devenind astfel primul aşezământ monahal românesc închinat unei mănăstiri de peste hotare, după Mănăstirea Zdralea, încredinţată de ctitorul ei Barbu I stravropighiei atonite Xenofon.
Dintre egumenii care au slujit aici la Coşuna, numele arhimandritului Teofil S. Niculescu (1934) are cea mai mare rezonanţă. El a fost primul director al Seminarului Teologic, înfiinţat aici cu binecuvântarea lui Nifon Criveanu, primul mitropolit al Olteniei.
Moştenirea Mănăstirii Coşuna
Moştenirea învăţământului teologic din Oltenia îşi trage rădăcinile, fără îndoială, din tradiţia Mănăstirii Coşuna. Pecetluiţi cu învăţătura sănătoasă, dobândită din priceperea şi osteneala unor dascăli încercaţi, sute de elevi au purtat cu cinste peste timp blazonul şcolii teologice de la Mofleni (numele cartierului în care funcţionează seminarul). Toate aceste realizări sunt puse de aproape şapte decenii sub pronia Sfântului Grigorie Teologul, patronul şi ocrotitorul spiritual al „Şcolii de pe Jiu”.
Primii ani de după război au coincis cu perioada de început a Seminarului, una foarte grea, încărcată de fel de fel de lipsuri. Orele de curs se desfăşurau în vechile chilii ale mănăstirii, spaţii foarte mici şi improprii pentru derularea programului şcolar. În numai câţiva ani, la iniţiativa părintelui arhimandrit Teofil Niculescu, directorul şcolii, au fost amenajate noi săli de curs şi dormitoare pentru elevi. Tot prin mijlocirea părintelui director şi cu aportul profesorului de psaltichie Chiril Popescu, corul seminarului a ajuns să fie apreciat la nivel naţional.
În perioada 1974-1976, şcoala a trecut printr-un proces de transformare radicală. Cu binecuvântarea mitropolitului Firmilian Marin, vechile chilii au fost demolate, iar corpurile părintelui Teofil au fost integrate într-un adevărat ansamblu arhitectural.
Paraclis închinat Sfântului Grigorie Teologul
În decursul timpului, programul liturgic s-a desfăşurat în mare parte în vechea biserică a Mănăstirii Coşuna, pusă sub hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. După cutremurul din 1977, sfântul lăcaş a trecut printr-o perioadă nefastă, fiind închis pentru mai multă vreme. După un amplu proces de restaurare, bătrâna biserică a revenit în viaţa elevilor seminarişti. A funcţionat ca paraclis al şcolii, până după anul 2004, atunci când, prin osteneala părintelui director Constantin Popescu, s-a construit un nou paraclis, închinat Sfântului Grigorie Teologul.
Perioada 2008-2010 a marcat o nouă etapă în viaţa Seminarului Teologic din Craiova. Tot cu aportul părintelui director Popescu au fost duse la bun sfârşit lucrările de restaurare şi modernizare a şcolii. Întregul ansamblu a fost integral refăcut, atât la exterior, cât şi la interior. Au fost înlocuite în totalitate mobilierul şi tocăria, au fost amenajate laboratoare de informatică şi un nou spaţiu pentru bibliotecă, dormitoarele au fost recompartimentate şi amenajate pentru două persoane cu tot necesarul sanitar etc.
„Pepinieră” de teologi olteni
Dincolo de numeroasele realizări administrative, viaţa Seminarului Teologic din Craiova s-a alimentat din rezultatele elevilor care au învăţat aici. An de an, de sub streaşina Coşunei au plecat în lume tineri pregătiţi pentru susţinerea nevoilor pastoral-misionare ale Bisericii. Întotdeauna „oltenii”, aşa cum îi numeau profesorii de la mai toate facultăţile de teologie din ţară, au fost primii la carte şi s-au remarcat prin determinare şi spirit vivace, calităţi în mare parte cizelate aici, pe malul Jiului.
Astăzi, flacăra a rămas aprinsă la Coşuna. Ca şi pe vremuri, tradiţia a rămas la loc de cinste, iar disciplina şi seriozitatea sunt aşezate pe primul plan. Sub oblăduirea Înalt Preasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, „pepiniera” de teologi olteni continuă să se menţină la loc de cinste în ierarhia învăţământului teologic românesc.
Diac. Ioniţă Apostolache