Sebastian Paşcanu
Episcopul Slatinei
I. Biografie
Preasfinţitul Părinte Sebastian Paşcanu s-a născut la 5 noiembrie 1966, în oraşul Moreni, jud. Dâmboviţa, ca fiu al lui Gheorghe şi Maria Paşcanu, primind la botez numele Sorin Petrică şi fiind al doilea din cei trei fraţi;
1973-1981 – şcoala primară şi gimnaziul în Satul Minieri, jud. Prahova;
1981-1983 – treapta I la Liceul Economic din Ploieşti;
1983-1988 – a urmat cursurile Seminarului Teologic de la M-rea Neamţ;
1988 – a fost tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon pe seama Schitului Crasna, jud. Prahova;
1988-1992 – a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti;
1992-1997 – a urmat cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Thessalonic-Grecia, luând titlul de doctor în Liturgică;
1996 – a fost hirotonit ieromonah şi a îndeplinit ascultarea de stareţ al Schitului Crasna între anii 1996-1999;
1997 – 2001 – a fost exarh al mânăstirilor din cuprinsul Sf. Arhiepiscopii a Bucureştilor;
1998 – cu prilejul sfinţirii bisericii noi a Mânăstirii Crasna a primit rangul de protosinghel, iar în anul 2000, la sărbătoarea Sf. Antim Ivireanul, a fost hirotesit arhimandrit la M-rea Antim din Bucureşti;
2001 – 2008 Episcop Vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, cu titlul «Ilfoveanul».
2008, martie 25 – Episcop al Sfintei Episcopii a Slatinei.
II. Activitatea în plan administrativ-bisericesc
A iniţiat construcţia şi a ridicat împreună cu preotul paroh, în satul unde a copilărit, o biserică, Satul Minieri neavând niciodată lăcaş de cult.
În calitate de exarh şi apoi episcop, s-a implicat în construirea Mânăstirii Christiana din Bucureşti, sprijinind în mare măsură lucrările la cele două biserici şi la chilii, precum şi la amenajarea Căminului de bătrâne de acolo.
În calitate de episcop vicar a coordonat la Cancelaria Eparhială, timp de şapte ani, problemele privind activitatea sectoarelor: Secretariat Eparhial, Administrativ bisericesc, Economic, Monumente şi Construcţii bisericeşti, Inspectorat Eparhial, Administrativ gospodăresc, precum şi Fabrica de lumânări, Magazinul bisericesc, Gospodăriile Sfintei Arhiepiscopii, Cantina studenţească, Căminul studenţesc şi Căminul preoţesc, ocupându-se direct şi de lucrările de restaurare şi modernizare a celor mai multe dintre locaţiile acestora.
III. Activitatea în plan cultural
Paralel cu cercetarea ştiinţifică, redactarea şi publicarea tezei de doctorat «Teologia liturgică românească în sec. XX», Ed. Anco 2008, a mai scris monografia «Comentariu la Canonul cel Mare al Sf. Andrei Criteanul», Schitul Crasna 1996, reeditată în 2007 şi studiile:
«Laude bisericeşti proprii monahilor şi laude bisericeşti specifice mirenilor» – G.B. 9-12/1997;
«Popas în veşnicie – Meditaţie la Adormirea Maicii Domnului» – G.B. 5-8 /1998;
«Gânduri despre suferinţă» – G.B. 9-12/1998;
«Păstrarea valorilor de artă, o nouă serie de cursuri pentru muzeografi şi ghizi la Techirghiol» – G.B. 9-12 ⁄1999;
«Un nou sat născut spiritual – sfinţirea primei biserici din Satul Minieri, Protoieria Câmpina» – G.B. 9-12 ⁄1999;
«Biserica noastră are în fruntea sa un monah» – G.B. 1-4/2000;
«Noi îndreptări în textul Sfintei Liturghii» – G.B. 9-12 ⁄2004;
«Despre slava deşartă» – G.B. 1-4 ⁄2005;
«Despre idolatria de astăzi» – G.B. 5-8 ⁄2006.
Predici:
«Cuvânt la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel» – G.B. 5-8 ⁄2005;
«Predică la Duminica a 28-a după Rusalii» – G.B. 9-12 ⁄2005;
«Predică la Duminica a 32-a după Rusalii» – G.B. 1-4 /2006;
«Cuvânt la Duminica a II-a după Sfintele Paşti» – G.B. 5-8 /2006;
«Cuvânt la Duminica a 24-a după Rusalii» – G.B. 9-12 /2006;
«Cuvânt la Duminica fiului risipitor» – G.B. 1-3 /2007;
«Cuvânt la Duminica a VI-a după Paşti» – G.B. 4-6 /2007;
«Cuvânt la Duminica a XXII-a după Rusalii» – G.B. 11-12 /2007;
«Cuvânt la Duminica vameşului şi a fariseului» – G.B. 1-3 /2008.
În afara acestora, a mai scris şi o serie de reportaje cu caracter comemorativ ori documentar, în paginile aceleiaşi reviste bisericeşti, în «Vestitorul Ortodoxiei» şi în «Biserica Ortodoxă Română».
În calitate de episcop vicar a reprezentat Arhiepiscopia Bucureştilor şi Patriarhia Română la diferite reuniuni, simpozioane ori acţiuni, în ţară şi străinătate, prezentând comunicări, mesaje, ori punctul de vedere al Bisericii noastre.
De asemenea, la invitaţia unor reporteri ai Grupului redacţional «Viaţa religioasă», ai Centrului media «Basilica», ori ai unor trusturi de presă, a participat la diferite emisiuni radio-televizate, pe teme cu conţinut teologic ori administrativ-bisericesc.
În semn de apreciere a activităţii susţinute, Preşedenţia României i-a conferit, în februarie 2004, Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Comandor.
Cunoaşte limbile greacă şi franceză.