În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne), Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Crasna din judeţul Gorj, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Obştea Mănăstirii Crasna din judeţul Gorj şi credincioşii din această localitate situată la poalele munţilor Parâng, într-un peisaj de un pitoresc aparte, au trăit duminică, 19 februarie, bucuria prezenţei în mijlocul lor a Întâistătătorului Bisericii din Oltenia. IPS Părinte Mitropolit Irineu a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească la Altarul sfântului aşezământ monahal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
„Raiul şi iadul încep încă de pe acest pământ”
În cuvântul pus la inima credincioşilor cu acest prilej, Mitropolitul Olteniei a scos în evidenţă faptul că Raiul şi iadul sunt două stări pe care omul şi le construieşte încă de pe acest pământ, după viaţa pe care o duce şi în legătură cu faptele pe care le săvârşeşte. „Cu fiecare duminică din această perioadă a Triodului urcăm, treaptă cu treaptă, spre vârful mântuirii noastre care este Învierea. Dacă în Duminica vameşului şi a fariseului am învăţat cum trebuie să ne rugăm, cum trebuie să fim smeriţi înaintea lui Dumnezeu, îndepărtând de la noi mândria şi slava deşartă, în duminica următoare Mântuitorul Iisus Hristos ne-a îndemnat la căinţă şi pocăinţă, la întoarcere la iubirea Tatălui ceresc când suntem pe un drum greşit, departe de casa cerească. Iar în cea de a treia duminică, pe care o petrecem astăzi, ni se prezintă răsplata sau pedeapsa pe care o vom primi fiecare la sfârşitul acestei lumi, după viaţa şi faptele săvârşite. După cum am agonisit pe acest pământ, prin faptele noastre, vom avea parte de lumină sau întuneric, căci fapta se imprimă atât de adânc în viaţa noastră încât ajungem să fim stăpâniţi de umbră (dacă am săvârşit fapte rele) sau de lumină (dacă am săvârşit fapte bune). Atunci, ne spune Mântuitorul, vor trece de-a dreapta Sa toţi cei care au oferit celor sărmani şi nevoiaşi ajutor, agonisind lumină în interiorul lor, spre deosebire de cei care nu au săvârşit aceste fapte bune, sunt consideraţi «blestemaţi» şi trimişi în focul cel veşnic. Obsevăm că Mântuitorul nu a dat nume, nu i-a individualizat pe oamenii ce vor merge în iad sau în rai, ci a prezentat modele general valabile. Modelul omului care a hrănit, a îmbrăcat, a cercetat pe cel aflat în nevoie, şi, la polul opus, modelul celui care nu a oferit niciun ajutor semenului său. Astfel, fiecare va merge acolo unde îl trimite fapta şi viaţa sa, după cum ne spune şi Domnul că «unde este comoara ta, acolo este şi inima ta» (Matei 6, 21). Aşadar, dacă vom agonisi comoară întru cele ale lui Dumnezeu vom fi răsplătiţi cu Împărăţia cea veşnică a cerurilor, pe când, dacă sfârşitul ne va găsi în păcate, acoperiţi de grijile deşarte ale acestei lumi, întunericul va apăsa asupra noastră pentru totdeauna. Să reţinem că atât Raiul, cât şi iadul încep încă de pe acest pământ, ştiut fiind faptul că ele reprezintă nu atât locuri, ci mai ales stări pe care le construim, pe care ni le pregătim noi înşine prin viaţa pe care alegem să o trăim pe acest pământ”, a precizat IPS Irineu.
Pr. Gheorghe Cioiu