Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a fost prăznuit joi, 11 august, în Cetatea Băniei. La Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde sunt adăpostite o parte din sfintele sale moaşte, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de Înaltreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.
Credincioşii craioveni au participat în număr mare la evenimentele liturgice dedicate prăznuirii Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale cărui moaşte se află spre închinare la Catedrala Mitropolitană din Cetatea Băniei. Programul sfintelor slujbe a început de miercuri seară, 10 august, cu Vecernia, Litia şi procesiunea cu racla în care se află moaştele sfinţilor: Nifon, Serghie, Vah şi Tatiana, împrejurul catedralei chiriarhale. În frunte soborului părinţilor slujitori s-a aflat IPS Părinte Irineu. A doua zi, după slujba Utreniei, IPS Părinte Mitropolit a oficiat Sfânta Liturghie.
„A dorit să fie în familiaritatea lui Dumnezeu”
La finele Slujbei Euharistice, Părintele Mitropolit a rostit un cuvânt de învăţătură, punând în lumină pilda de viaţă duhovnicească şi faptele minunale împlinite de Sfântul Nifon. „Sfântul Nifon atrage prin puterea sa cea plină de har dumnezeiesc pe toţi cei care îl iubesc şi îl cinstesc cu dragoste. El şi-a închinat viaţa lui Dumnezeu de când era copil, şi cum pomii cei buni întotdeauna aduc roade bune, şi Sfântul Nifon s-a sârguit din pruncie să dobândească darul rugăciunii. Postea şi se ruga, şi atât de mult a fost marcat de această dragoste binecuvântată, că deîndată ce a ajuns la adolescenţă, a ales să intre şi să vieţuiască în mănăstire. Acolo a insistat zi şi noapte să se apropie cât mai mult de Dumnezeu, să fie permanent în familiaritatea lui Dumnezeu, Dumnezeu să se pogoare în el şi să strălucească în toate părţile sufletului şi ale trupului său. Pentru că evlavia sa devenise cunoscută tuturor, Preamilostivul a rânduit ca el să ajungă preot, apoi episcop, ridicându-l până la cea mai înaltă treaptă de slujire, aceea de Patriarh al Constantinopolului. Sfântul însă nu a fost cuprins de ameţeala lumii acesteia şi nici nu a căzut pradă amăgirilor deşarte, ci a socotit că, cu cât este ridicat mai sus pe scara ierarhică a Bisericii, trebuie să se nevoiască mai mult, ca să păstreze comoara cea de mare preţ, ce i-a fost încredinţată prin Taina Sfintei Hirotonii. Aşadar, nevoinţele sale au fost pentru poporul cel binecredincios, spre păstrarea credinţei şi apărarea acesteia împotriva păgânilor, care stăpâneau pe vremea aceea Constantinopolul”, a spus IPS Părinte. Părintele Mitropolit a menţionat de asemenea că Sfântul Nifon „a fost adus de domnitorul Radu cel Mare în Ţara Românească pentru a reorganiza viaţa bisericească din aceste ţinuturi. În timpul său au fost întemeiate Episcopia Râmnicului şi Episcopia Buzăului. A luat demnitatea de Mitropolit al Ţării Româneşti. Sub povaţa şi îndrumările sale a crescut Sfântul Neagoe Basarab, care a devenit mai târziu domnitor al Ţării Româneşi şi tot el a adus pentru prima dată moaştele în ţara noastră. El a fost primul sfânt canonizat de Biserica noastră”. După sfânta slujbă, IPS Părinte Mitropolit i-a binecuvântat pe credincioşii prezenţi la rugăciune.
Sfântul Nifon, prăznuit de credincioşii râmniceni
Sfântul Ierah Nifon a fost cinstit şi la Catedrala Arhiepiscopială „Sf. Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. Aici se găseşte un fragment din moaștele sfântului, dăruite de IPS Părinte Irineu, la îceputul anului curent. Astfel, miercuri, seară, după slujba Vecerniei şi Litiei, racla în care se află sfântul odor a fost purtată în procesiune împrejurul catedralei chiriarhale. A doua zi, credincioşii râmniceni au luat parte la Sfânta Liturghie, săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi.
Sfântul Ierarh Nifon păşit pentru prima dată pe pământul ţării noastre în anul 1502, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Rolul său a fost unul decisiv în reorganizarea vieţii bisericeşti pe aceste meleaguri. Aşa se face că în anul 1503 a reuşit să înfiinţeze episcopiile Râmnicului şi Buzăului. A fost nevoit însă să părăsească scaunul mitropolitan, intrând în conflict cu Radu cel Mare. S-a retras în Sfântul Munte, unde şi-a trăit ultimii ani ai vieţii în post, nevoinţe şi ruăciune. A fost chemat la cele veşnice în anul 1508. În anul 1517, moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească de domnitorul Neagoe Basarab, care şi-a dorit ca, în acest fel, să se şteargă nedreptatea făcută de înaintaşul său. Pentru daniile făcute către Sfântul Munte, domnitorul român a primit din partea monahilor atoniţi capul şi mâna dreaptă a sfântului. După ce au rămas o bună perioadă de timp în catedrala de la Curtea de Argeş (până la data de 20 octombrie 1949), sfintele moaşte au fost strămutate, prin hotărâre de Sinod, la Craiova, în Catedrala “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde se găsesc în prezent.
Arhid. Ioniţă Apostolache