Marele poet naţional Mihai Eminescu a fost pomenit în mai multe de închinare din Mitropolia Olteniei în ziua de vineri, 15 ianuarie, cu prilejul împlinirii a 166 de ani de la naşterea sa. Programul liturgic a fost completat de evenimente cultural-comemorative, în cadrul cărora a fost evocată personalitatea marelui nostru înaintaş.
Craiovenii au adus un omagiu Luceafărului poeziei româneşti, mai întâi, la Biserica paraclis mitropolitan „Maica Precista Dudu” din Bănie. Aici a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru sufletul său, după sluba Sfintei Liturghii. Alături de câteva zeci de credincioşi au fost şi elevii de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Craiova, însoţiţi de profesoara de Religie. La final, o parte din grupul vocal al şcolii a interpretat două piese pe versuri de Mihai Eminescu.
Evenimentele au continuat la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, unde, de la orle 12,00, a avut loc întâlnirea cu tema „Mihai Eminescu şi Biserica Străbună”. Au luat cuvântul, profesorii dr. Toma Rădulescu, reputat istoric şi cercetător craiovean şi dr. Tudor Nedelcea, cunoascut scriitor şi eminesciolog, cercetător de asemenea la Institutul Academic „Nicolaescu Plopşor” din Craiova. Seminarul Teologic din Craiova a fost reprezentat la eveniment de corala şcolii, condusă de prof. dr. Victor Şapcă.
„Mihai Eminescu şi Biserica Străbună”
Evenimentul a fost deschis printr-un scurt referat, prezentat de seminaristul Victor Muscalu, intitulat sugestiv „Eminescu şi Basarabia”. A urmat intervenţia profesorului Toma Rădulescu, care a vorbit despre „Opera eminesciană în perioada comunistă”. Domnia sa a arătat încărcătura naţională şi valoarea creştină a însemnărilor marelui poet, descoperite de vechii reprezentanţi ai regimului ateu, drept „compromiţătoare şi interzise pentru cei care le îndrăgeau. Au fost mulţi de asemenea preoţi care au promovat poezia lui Mihai Eminescu şi au avut de sufert pentru aceasta. Se ştie totodată că marele poet a avut o legătură de suflet cu zona noastră a Olteniei. El a rămas pentru aproape o lună în localitatea Floreşti, acum aşezată în judeţul Dolj, unde a scris multe lucrări de valoare şi poezii, dintre care amintim «Lacul codrilor albastru». Pentru noi, el rămâne viu şi permanent actual, ideile sale sunt aproape de sufletul Bisericii, pe care a numit-o pe bună dreptate, «Maica neamului românesc»”, a spus prof. dr. Toma Rădulescu.
Scriitorul Tudor Nedelcea a punctat în primul rând vastitatea gândirii eminesciene, arătând că a poetul a fost un mare sociolog, gazetar şi chiar teolog. „Ideile lui Mihai Eminescu au fost şi vor rămâne înspăimântător de actuale pentru mulţi dintre cei care nu l-au iubit. A fost judetat de multe ori pe nedrept de unii care nu au dorit binele poporului român. Eminescu a fost un apărător al neamului nostru şi al credinţei strămoşeşti, aducând laolaltă credinţa în Dumnezeu şi dragostea de ţară. Aceste două valori, în opinia sa, nu s-au despărţit niciodată. Mai mult, văzând eroii neamului nostru venind acasă după ce luptaseră pe frunt în 1877, a gândit la necesitatea unei Catedrale a Mântuirii Neamului. Acest dziderat l-a aşezat în scris într-un articol pe care l-a publicat în paginile Ziarului Gândul”, a spus prof. dr. Tudor Nedelcea.
La finalul întâlnirii, au fost recitate poezii dinopera lui Mihai Eminescu, iar corala Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” a prezentat un miniconcert de piese religioase şi patriotice.
Programul închinat zilei de 15 ianuarie a fost completat la Biblioteca Judeţenă de un spectacol de poezie şi cântec, organizat de elevii de la Şcoala „Mihai Eminescu” din Craiova.
Arhid. Ioniţă Apostolache