Praznicul „Izvorului Tămăduirii”, cinstit vineri, 17 aprilie, în Biserica noastră Ortodoxă, adună an de an sute de credincioşi în sfintele locaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei, aşezate sub oblăbuirea sa. Între acestea, la loc de mare cinste, se află Mănăstirea Maglavit. Şi anul acesta, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de IPS Părinte Mitropolit Irineu, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.
Istoria Mănăstirii de la Maglavit începe cu mai bine de şapte decenii în urmă. Aici, ciobanul Petrache Lupu a devenit martorul mai multor teofanii, mesajul şi povestea sa făcându-se auzile în ţara întreagă. Pe locul numit „La buturugi” s-au adunat mii de oameni, mulţi dintre ei suferinzi, dornici să afle vindecare pe pământul pe care s-a arătat Dumnezeu. În scurt timp Maglavitul a devenit cel mai mare loc de pelerinaj din România.
Împreună cu preotul Nicolae Bobin, preasfinţitul Vartolomeu Stănescu, episcopul de Râmnic din vremea aceea, a hotărât ridicarea pe aceste locuri a unei mănăstiri care să marcheze minunile întâmplate aici. Piatra de temelie a fost aşezată la data de 14 septembrie 1935, în prezenţa arhiereului râmnicean şi a peste o sută de mii de credincioşii. Lucrările au fost stopate de instaurarea regimului comunist şi reluate după revoluţia din decembrie 1989. Prin strădania părintelui protosingher Vladimir Dărângă, actualul eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Craiova şi fostul stareţ al mănăstirii, a fost ridicată biserica, au fost construite corpurile de chilii şi zidul împrejmuitor.
Actualmente Mănăstirea Maglavit este aşezământ monahal de maici, stareţă fiind monahia Maria.
Între locaşurile de închinare din Arhiepiscopia Craiovei, aşezate sub oblăduirea Izvorului Tămăduirii se mai află: biserica mare a Mănăstirii Lainici, paraclisul Mănăstirii „Sf. Treime” – Strâmba Jiu, Biserica Grecească din Calafat, Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Băileşti, Biserica „Sf. Calinic Cernicanul” din Caraiova etc.
Arhid. Ioniţă Apostolache