Mănăstirea Maglavit şi-a sărbătorit hramul vineri, 25 aprilie, de praznicul „Izvorul Tămăduirii”. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova, dirijat de prof. Victor Şapcă.
„Maica Domnului este tămăduitoarea vieţii noastre”
În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Olteniei a vorbit despre semnificaţia acestei sărbători, despre importanţa şi întrebuinţarea apei sfinţite, cât şi despre rolul Maicii Domnului în iconomia mântuirii neamului omenesc. „Sărbătoarea închinată Izvorului Tămăduirii este aşezată în Săptămâna Luminată, după praznicul cel mare al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este dedicată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru că Maica Domnului s-a arătat, atât prin viaţa ei curată cât şi prin naşterea minunată, izvor al vieţii. Maica Domnului a născut Viaţa, pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos care este Viaţa lumii. Maica Domnului, faţă de strămoaşa noastră Eva, a născut viaţa noastră. În această zi, de Izvorul Tămăduirii, mulţumim Maicii Domnului, Izvorul Vieţii, tămăduitoarea vieţii noastre, cea care totdeauna se roagă pentru noi şi poartă grijă de noi. De la răstignirea Mântuitorului Hristos, când Preacurata Fecioară a stat lângă cruce, iar Sfântul Ioan Evanghelistul a spus cuvintele Mântuitorului, Femeie, iată Fiul Tău şi Fiule, iată mama Ta, avem astăzi, în vinerea din Săptămâna Luminată, sărbătoarea Izvorului, care ne desluşeşte şi ne învaţă că Maica Domnului este cu adevărat izvor al tuturor rugăciunilor noastre, al tuturor cererilor noastre”, a subliniat ÎPS Irineu.
Mănăstirea Maglavit, repere istorice
Piatra de temelie a Mănăstirii Maglavit a fost pusă în anul 1935 de către episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului, pe locul minunii careia i-a fost martor Petrache Lupu. Povestea ciobanului din Maglavit, căruia i s-a arătat Dumnezeu, s-a făcut cunoscută în întreaga ţară. Pe locul unde s-a petrecut minunea s-au adunat mii de oameni, mulţi dintre ei bolnavi, pentru a fi vindecaţi. „Maglavitul a fost cunoscut în ţară ca un loc de pelerinaj unde la sărbători veneau zeci de mii de oameni. Acest lucru s-a întâmplat datorită unui eveniment care a mişcat nu numai ţara noastră, ci şi credincioşii din ţarile dimprejur. În anul 1935, în acest sat era un cioban cu vârsta de 28 de ani, cu frică de Dumnezeu, iar pe el l-a ales Dumnezeu să i se arate şi să le spună oamenilor să se pocăiască. Aici veneau oameni schilozi, oameni orbi, locul minunilor fiind la salcie, acolo unde este şi fântâna lui Petrache Lupu cu apă tămăduitoare”, a mărturisit maica Maria, stareţa Mănăstirii Maglavit. Mănăstirea este desfiinţată în timpul regimului comunist şi reînfiinţată , cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, în anul 1990, cel de-al doilea hram fiind „Naşterea Maicii Domnului”. În prezent, Mănăstirea Maglavit este aşezământ monahal de maici. În urmă cu cinci ani, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, osemintele lui Petrache Lupu au fost deshumate din cimitirul parohial şi aşezate de-a dreapta bisericii.
(Gabriela Popescu)