– ÎPS Voastră, cum trebuie să ne pregătim mai bine sufletul nostru pentru a întâmpina marea sărbătoare a Învierii Domnului?
-Ne pregătim cu tot ceea ce ține de ființa noastră, pentru că sărbătoarea aceasta trebuie să fie o sărbătoare a alcătuirii noastre, a compositului nostru, a sufletului și a trupului nostru. Este important ca totul să vibreze, pentru că atunci când simțim că ceva este în afara sărbătorii, nimeni nu se bucură de sărbătoare! De aceea, de multe ori, dacă oamenii nu însoțesc postul cu sfânta rugăciune, cu înfrânarea gurii și a dorințelor, a patimilor, ei rămân undeva departe. Se bucură de post, dar nu se bucură în întregime de bucuria Învierii. De aceea postul este important şi ne îmbogăţeşte sufleteşte atunci când este însoțit cu milostenie, cu meditație, cu citirea sfintelor scripturi, cu tot ceea ce este bun. Așa cum vrem să aducem cuiva un cadou și i-l dăm într-un mod cât mai sincer, mai gingaș, cu deosebită atenție, mila noastră e darul înaintea Lui Dumnezeu!
–Învăţătura de credinţă creştin ortodoxă ne îndeamnă să învățăm de la sfinți și de la mucenici modul cum trebuie să ne purtăm crucea, iar drumul Golgotei Mântuitorului este un exemplu revelatorîn acest sens!
-Vedeți, înaintea noastră au fost cei care au ascultat cuvântul Lui Dumnezeu și l-au pus în lucru, adică au împlinit și cu fapta cuvintele Sfintei Evanghelii și astfel au ajuns să strălucească în Împărăția Lui Dumnezeu. Iar noi să-i pomenim pe sfinți totdeauna în viața noastră, să le purtăm numele, să ne rugăm întotdeauna pentru mântuirea noastră. Deci, dacă ei au purtat cu bărbăție, cinste și cu multă bucurie crucea lor, unii au suferit mucenicie, alții au suferit în peșteri și în munți, alții au suferit în închisori și în temniță, alții au fost bătuți și lepădați, pentru că așa cum spune Sf. Apostol Pavel, în multe feluri și în multe chipuri au fost asupriți, credem că au răbdat pentru că așteptau ceva mai bun, adică, Împărăția Cerurilor. Dacă ei au înțeles aceste mesaje, această chemare a lui Dumnezeu, și noi, de bună seamă, trebuie să ne însușim viața noastră, să o păstrăm cu multă luare aminte, să o facem frumoasă și bineplăcută Bunului Dumnezeu.
– Asprimea postului, ne învață cum trebuie să ne petrecem viața noastră sau ne arată cum să ne mântuim?
-Dacă mă întrebați, cum trebuie, de fapt, să ne petrecem viața noastră, vă răspund astfel: Prin post și rugăciune, în primul rând! Mai ales că în vremea aceasta a încheierii Postului Mare, postul și rugăciunea sunt de foarte mare importanță pentru viața noastră. Așa cum ne spune și Mântuitorul Iisus Hristos, ca să luptăm împotriva diavolului, a ispitelor, n-avem decât două arme: postul și rugăciunea. Prin post, noi ne curățim sufletul, ne îmblânzim trupul, și mintea, și gândul, iar prin rugăciune ne îndreptăm spre Tatăl cel Ceresc, lăsând deschise porțile sufletului, ca Duhul Sfânt să vină să locuiască în interiorul nostru și să ne curățească de toată întinăciunea și să mântuiască sufletul nostru.
– Care sunt minunatele binefaceri ale postului, așa cum pot fi acestea percepute în Săptămâna Patimilor?
-Postul este foarte important în viața noastră, nu numai pentru că avem atâtea exemple de postitori. Prin post, Moise a primit tablele legii, prin post proorocul Ilie L-a văzut pe Dumnezeu, iar Mântuitorul Hristos Însuși a postit 40 de zile! Toți sfinții sunt postitori și rugători, pentru că postul îmblânzește sufletul și trupul nostru, îmblânzește mânia, îmblânzește iuțimea, potolește patimile, potolește înfierbântarea trupească, iar rugăciunea este aceea care se ridică ușor la Dumnezeu, căci postul o ajută, o întărește, și, iată, prin urmare, aceste arme sunt eficiente în lupta împotriva celui rău!
–.Prin post și rugăciune putem fi mai eficienți în lupta cu ispitele veacului?
– Diavolul, dacă ne ispitește pe noi cu iuțimea și cu plăcerea, noi îi rezistăm acestuia cu postul și rugăciunea. În iuțime și în mânie, diavolul ne îndeamnă să înjurăm, să-i vorbim de rău pe alții, să-i bârfim, să ne îndreptăm cu mânie spre aproapele nostru. În poftă, el ne îndeamnă ca să ne aruncăm în nămolul patimilor și să trăim precum animalele. Dar, prin post și rugăciune, noi îl biruim, fiindcă arătăm sufletul nostru ridicat deasupra acestor slăbiciuni omenești, deasupra grijilor de tot felul. Când postești, te poți ruga mai ușor! Când postești, vii la biserică, pentru că aștepți de la Dumnezeu să te mângâie și să duci mai departe osteneala postului.
– Deci, să întărim rugăciunea și după ce se termină Postul Mare?
– Prin rugăciune, ne grijim mai mult de viața noastră, de momentul trecerii noastre din lumea aceasta și așteptăm ca mila Lui Dumnezeu să se coboare peste noi, așa cum ne învață Sfânta Scriptură, că acela care Îl cheamă pe Dumnezeu, atunci Dumnezeu va veni și va locui în el. Ca atare, rugăciunea trebuie să fie o stare permanentă, pentru că permanent avem nevoie să-L avem pe Dumnezeu prezent în viaţa noastră.
– Ce le transmiteţi credincioşilor din Mitropolia Olteniei în ajunul Sărbătorii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos?
– Multă sănătate, bucurie, să se iubească mult, să îndepărteze disputa, ura, pentru că totdeauna vrăjmașul, când vede că oamenii postesc, se roagă, merg la Biserică, vine cu oastea lui vicleană ca să găsească o spărtură în cetatea sufletului și să introducă ceata lui de tâlhari. Să astupăm cât se poate de bine și de mult aceste slăbiciuni ale noastre care sunt ca niște crăpături în existența noastră, să le completăm cu puterea Lui Dumnezeu și în mod sigur că vom simţi lumina şi bucuria Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi vom răspunde chemării Lui de a moşteni Împărăţia Cerurilor
Profesor Vasile Gogonea