Marţi, 20 noiembrie, Biserica noastră îl pomeneşte pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul ale cărui sfinte moaşte se află la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un ales sobor de ierarhi, preoți şi diaconi.
Sărbătoarea va începe cu slujba Privegherii, în seara zilei de 19 noiembrie, şi va continua marţi cu Acatistul „Sfântului Grigorie Decapolitul” şi cu Sfânta Liturghie arhierească. La sărbătoarea închinată Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul sunt invitaţi să participe monahi şi monahii de la mănăstirile şi schiturile din Arhiepiscopia Râmnicului, preoţi şi credincioşi din Eparhia Râmnicului, şi pelerini din ţară şi din străinătate.
Biserica Ortodoxa prăznuieste în fiecare an la 20 noiembrie pe Sfântul Grigorie Decapolitul, ale cărui moaşte se află la mânăstirea olteană Bistriţa. Sfântul Grigorie s-a născut în cetatea Irinopolis din ţinutul Decapole, de unde şi numele de Decapolitul, prin anii 780-790, pe vremea împaratului bizantin Leon Armeanul, atunci când Biserica era zguduită de erezia luptatorilor împotriva sfintelor icoane, la care era partas însusi împăratul.
Tatăl său se numea Serghie, iar mama sa Maria. Încă de copil a iubit învăţătura şi felul de vieţuire al monahilor. A intrat de timpuriu în monahism şi a vieţuit prin mai multe mânîstiri din împrejurimi. A petrecut 14 ani într-o mânăstire sporind în virtuţile creştineşti, după care s-a decis să meargă din loc în loc pentru a învăţa poporul să nu îmbrăţişeze credinţa eretică. A săvârşit minuni încă din viata sa, precum şi după trecerea sa la cele vesnice în anul 842, la Constantinopol, încheindu-şi astfel alergarea în folosul dreptei credinte şi a aproapelui. Mai inainte vietuise într-o mânăstire din Muntele Olimp. Trupul său a fost găsit neputrezit şi izvorând bună mireasmă, fiind păstrat în mânăstirea in care trecuse la Domnul.
În ultimii ani ai secolului al XV-lea, Banul Barbu Craioveanu, un descendent al Basarabilor, a adus, cu multă cheltuiaăa, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi le-a asezat în biserica Mânăstirii Bistrita, judetul Vâlcea, pe care însuşi o rezidise din temelii. Astfel, Mănăstirea Bistrita a devenit pelerinaj al multimilor de romani care îşi aflau şi îşi află în continuare ajutor in suferinţe prin mijlocirea Sfântului Grigorie Decapolitul. De atunci până astăzi, moastele Sfântului Grigorie Decapolitul se află acolo, izvorând mireasmă preafrumoasă si dând tămăduiri pentru tot felul de boli, la cei ce aleargă cu credinţă către ele.
Din cauza deselor atacuri şi incursiuni ale ungurilor asupra Ţării Româneşti, călugării din Mănăstirea Bistriţa Olteană au săpat în secolul al XVI-lea o grotă ascunsă în stâncă, la un kilometru de mănăstire, unde ascundeau moaştele Sfântului Grigorie în vremuri de primejdie. Cu timpul, în această peşteră s-a făcut un mic paraclis pictat, de o rară frumuseţe, numit „Paraclisul Sfântului Grigorie”.Racla de argint, în care se păstrează cinstitele moaşte, datează din anul 1656, fiind lucrată de meşteri din cetatea Braşovului. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.
Un fragment din cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Decapolitul se află şi la Biserica „Hagiu” din Capitală, care îşi va serba ocrotitorul în această sâmbătă. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.