Părintele Constantin Runcanu a fost prohodit miercuri, 24 ianuarie, în Biserica Eroilor – „Înălţarea Domnului” din municipiul Târgu Jiu. La căpătâiul catafalcului a slujit Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, alături de un numeros sobor de preoţi.
Biserica „Înălţarea Domnului” din Târgu Jiu a devenit neîncăpătoare pentru numărul credincioşilor veniţi din toate părţile oraşului spre a aduce un pios omagiu cucernicului preot Constantin Runcanu, adormit în Domnul, luni 22 ianuarie, la venerabila vârstă de 88 de ani. Personalitatea sa puternică, dăruirea cu care a slujit timp de peste şase decenii Biserica lui Hristos, dar mai ales osteneala pe care a aşezat-o la temelia ctitoriei sale închinate „Înălţării Domnului”, au rămas dăltuite în inimile credincioşilor gorjeni.
„A zidi o biserică înseamnă a-L îndatora pe Dumnezeu”
La ceas de pogribanie (înmormântare), IPS Părinte Irineu a evocat faptele vrednice de cinste din viaţa părintelui Runcanu: „Avem înaintea noastră un preot de seamă, un slujitor cu viaţă aleasă şi binecuvântată care s-a străduit pentru Biserica noastră Ortodoxă şi a lăsat în urmă mărturii veşnice şi nepieritoare, scrise în sufletele credincioşilor săi. El nu este numai un model, ci o adevărată predică vie. Prin plecarea sa la ceruri s-a împuţinat numărul clericilor noştri, aici pe pământ, însă am dobândit un rugător în Împărăţia lui Dumnezeu. Credem acest lucru întrucât viaţa sa a fost pilduitoare şi Bunul Dumnezeu i-a dat timp să se gândească la trecerea din lumea aceasta, fiind permanent legat de Sfânta Biserică şi de comuniunea cu ucenicii săi. Puţini slujitori se pot bucura de această cinste pe care o are părintele astăzi, de a fi prohodit în biserica zidită de el. Putem spune chiar că, pentru un preot, a zidi o biserică înseamnă a-L îndatora pe Dumnezeu să fie milostiv şi îndelungrăbdător”. Totodată, IPS Părinte Mitropolit a arătat cât de mare este Taina Preoţiei înaintea lui Dumnezeu: „Această chemare este mai mare decât a îngerilor, pentru că, aşa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, pe nici unul dintre îngeri nu l-a ales Dumnezeu să fie preot, ci pe noi ne-a ales. Cu toate acestea, pe cât de mare este demnitatea, tot pe atât este si răspunderea”.
„O viaţă plină de strădanii pilduitoare”
Din partea clerului gorjean, preotul Marius Olivian Tanasie, parohul Bisericii „Înălţarea Domnului”, a subliniat realizările şi dăruirea cucernicului cleric: „Bunul Dumnezeu l-a învrednicit să depăşească vârsta psalmistului, în deplina putere fizică şi intelectuală, ajungând la 88 ani, din care peste 65 de ani ca slujitor al Sfântului Altar. O viaţă plină de strădanii pilduitoare aşezate în slujba Bisericii şi a neamului său, ca o lumină aşezată în sfeşnic. Viaţa de «trudă, răstigniri şi învieri», adusă spre slava lui Dumnezeu şi spre împlinirea lucrării la care a fost chemat, s-a oprit acum două zile. Realizările sale ar putea fi rezumate în versetul paulin «Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui» (II Tim. 4, 7-8). Acest testament îşi găseşte împlinirea deplină în viata şi faptele regretatului nostru părinte Constantin, frate şi împreună slujitor întru Hristos Domnul”.
După slujba de prohodire, trupul părintelui a fost înmormântat în curtea bisericii parohiale din localitatea Runcu, judeţul Gorj, alături de mormântul soţiei.
Activitatea părintelui Constantin Runcanu
Vrednicul slujitor Constantin Runcanu a venit pe lume în ziua de 16 noiembrie 1923, în localitatea gorjeană Arcani. Tatăl său, Dumitru Runcanu, a fost preot în localitatea Runcu, iar mama sa, Cristiana, fiică de preot, era descendentă dintr-o familie cu adânci rădăcini sacerdotale. Tradiţia preoţească a Runcanilor, desprinsă din vremea domnitorului Mihai Viteazul, a fost dusă mai departe de tânărul vlăstar care, îndrumat de părintele său, a păşit pe poarta Seminarului Central din Bucureşti în anul 1934.
După finalizarea studiilor seminariale (1944), a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Cavalerie, din Sibiu. A primit botezul focului în 1945, pe frontul de la Şelimbăr. În anul 1946, după ce a fost lăsat la vatră, s-a căsătorit cu domnişoara Maria Canavoiu. La data de 16 martie 1946, pe când avea numai 23 de ani, a intrat în cler, fiind hirotonit pe seama parohiei gorjene Andreeşti, astăzi parte componentă a localităţii Vladimir. În luna septembrie a 1946, a reuşit să se transfere în locul tatălui său, la Runcu, unde a rămas peste trei decenii. În paralel cu slujirea preoţească a reuşit să-şi finalizeze studiile universitare, la Bucureşti, fiind evaluat la licenţă cu nota 10.
Pe plan misionar pastoral s-a implicat activ în viaţa credincioşilor săi. Astfel, una dintre realizările notabile din timpul slujirii la Runcu a fost ridicarea căminului cultural, primul in judeţul Gorj, după al doilea război mondial. În anul 1977 a fost ales ca membru al Adunării Naţionale Bisericeşti, ascultare în care a rămas vreme de trei ani. Pentru activitatea desfăşurată a fost distins de Preafericitul Părinte Teoctist, pe atunci Mitropolit al Olteniei, cu rangul de iconom stavrofor. Între anii 1980-1985 a funcţionat ca protoiereu al Protopopiatului Târgu Jiu.
Din 1981 a venit ca preot în Târgu Jiu, la Biserica „Sfânta Treime”. În anul 1990, la porunca mitropolitul Nestor Vornicescu, s-a apucat de zidirea unui nou locaş de închinare, spre folosul credincioşilor gorjeni. Lucrările au fost finalizate în anul 2002, slujba de sfinţire fiind săvârşită la data de 15 decembrie, în prezenţa IPS Părinte Irineu, pe atunci Episcop vicar la Râmnic. Aici şi-a continuat activitatea slujitoare părintele Runcanu, până în ultima clipă a vieţii, fiind mereu lângă credincioşii pe care i-a iubit şi învăţat cu toată dăruirea.
(Diac. Ioniţă Apostolache)