Duminică, 28 ianuarie, Biserica paraclis mitropolitan „Sfântul IlieTesviteanul” din Craiova a primit vizita IPS Părinte Irineu, care a săvârşit aici Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei euharistice a fost săvârşită şi hirotonia întru diacon a tânărului teolog Ionuţ Marian Iacob pe seama Parohiei Moţăţei I, Protoieria Băileşti, judeţul Dolj.
„În rugăciunea vameşului este cuprinsă toată viața unui om”
În cuvântul pus la inima celor prezenţi la finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei a scos în evidenţă cele două exemple de viaţă din Pilda „Vameşului şi a Fariseului”. “În duminica aceasta începem șirul de pregătire al duminicilor premergătoare postului sfânt al Paștelui. Duminica este numită a Vameșului și a Fariseului, după parabola rostită de Mântuitorul Iisus Hristos înaintea sfinților ucenici și a celor care Îl urmau. Această învățătură cu tâlc pe care Domnul o rostește ne prezintă două modele de oameni, două feluri de cum trebuie să se roage omul și cum să viețuiască pe pământ. Mai întâi Mântuitorul Hristos prezintă pe aceștia înaintea lui Dumnezeu Tatăl. Ei vin la biserică. Vin la Templu să se roage. Doi oameni se prezintă înaintea lui Dumnezeu. Nu au niciun nume, pentru că ei întruchipează pe toți oamenii din lume. Însă au totuși niște calități: unul este fariseu, altul este vameș. Fariseul merge înainte, semeț, în biserică, la templu, și fără să fie chiar întrebat, el își arată calitățile sale. Mai întâi, cum era obiceiul iudaic, mulțumește, «Mulțumesc, Doamne!», dar imediat după această mulțumire el adaugă învinuiri și asupriri pentru alții. Îi batjocorește fără să își dea seama că acest fel de a fi nu este o rugăciune. «Mulțumesc că nu sunt ca alții!», zice el, «nedrept, desfrânat sau alte păcate, ci dimpotrivă, sunt un om credincios, postesc, dau zeciuială, fac milostenie». În cuvintele fariseului găsim, pe de o parte, judecata altora, iar pe de altă parte, anumite fapte pe care legea cea veche le poruncea oamenilor: postul, rugăciunea, milostenia și ajutorarea. Însă în legea veche nu era spus niciodată că trebuie să te lauzi sau că trebuie să osândezi pe cineva. Dimpotrivă, sunt nenumărate porunci date de Moise poporului ca să ascundă milostenia și fapta bună. Însă fariseul nu ascultă de porunca lui Dumnezeu, ci face doar ce gândește el că este bine, fără să ia în seamă lucrurile esențiale ale Legii lui Dumnezeu. Însă Dumnezeu care știe toate nu are nevoie ca noi să ne lăudăm înaintea Lui. Dimpotrivă, ne prezintă de vameș care de-abia intră în biserică și nici nu îndrăznește să ridice ochii, se consideră păcătos, nici nu amintește vreo faptă bună că ar fi făcut, ba mai mult, el spune «Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul!». Această rugăciune pe care el o face îl înalță, în rugăciunea aceasta este cuprinsă toată viața unui om, cu bune și rele”, a spus în cuvântul de învățătură Părintele Mitropolit Irineu.
Pr. Gheorghe Cioiu