Luna noiembrie, sau brumar cum i se mai zice în tradiţia populară, îmbogăţeşte salba sărbătorilor creştin ortodoxe din cursul anului bisericesc. Astfel, în prima zi a lunii sunt pomeniţi Sfinţii Doctori fără de arginţi şi făcători de minuni Cosma şi Damian, din Asia Mică.
Prima mare sărbătoare a lunii noiembrie va fi prăznuită duminică 8 noiembrie: Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. O sărbătoare a îngerilor prăznuită de Biserică începând cu secolul al V-lea. În semn de aleasă cinstire, Sfinţii Voievozi sunt pictaţi pe uşile diaconeşti ale Sfântului Altar, unul purtând crini în mână, semn al Bunei Vestiri, iar celalalt o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Raiului.
Pe 12 noiembrie sunt pomeniţi Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Tudoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu. Tot în această zi este pomenit Sfântul Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, a cărui mână dreaptă se află spre cinstire şi închinare în Biserica Postelnicu Fir din Craiova.
Pe 13 noiembrie este cinstit Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului şi mama sa Sfânta Antuza, iar pe 14 noiembrie sunt pomeniţi Sfântul Apostol Filip şi Sfântul Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului.
Pe 15 noiembrie Biserica noastră îl pomeneşte pe Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ. Născut în anul 1722, în Ucraina, a studiat teologia la Kiev, intrând în viaţa monahală la vârsta de 19 ani. În 1763 a venit în Moldova, unde a condus obştile monahale de la Dragomirna, Secu şi Neamţ. Sfântul Paisie a încurajat traducerea din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, în limbile română şi slavonă. A trecut la Domnul în anul 1794, fiind canonizat de Biserica noastră în anul 1992.
O altă sărbătoare importantă a lunii este „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătorită pe 21 noiembrie. În popor e cunoscută si sub denumirile de „Ovidenia”, „Vovidenia” sau „Obrejenia”. Un praznic ce aminteşte de ziua în care Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana au dus-o pe Sfânta Fecioară Maria la Templul din Ierusalim. A fost sărbătorită începând cu secolul VI, în timpul împăratului Justinian, cel care a zidit la Ierusalim, lângă ruinile templului, o nouă biserică închinată Sfintei Fecioare Maria. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată de papa Grigorie al XI-lea, care a cinstit-o pentru prima dată în anul 1374, la Avignon.
Ultima mare sărbătoare a lunii, cinstită în ziua de 30, este închinată Ocrotitorului României, Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată, sărbătoare a creştinării poporului român şi zi liberă. Tot pe 30 noiembrie, Biserica noastră face şi pomenirea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei.
Luna aceasta va începe Postul Crăciunului. Prima zi a perioadei care ne pregăteşte pentru Slăvitul Praznic al Naşterii Domnului va fi duminică, 15 noiembrie.
Diacon Gheorghe Cioiu